Iohannis i-a cerut demisia lui Dăncilă. Ce urmează? Fost șef CCR: „Solicitarea președintelui are doar un caracter moral. Fiecare va deconta politic lucrurile acestea”

„Prim-ministru este o persoană propusă de un partid politic, acceptată de președinte și președintele desemnează pentru a forma guvernul. Persoana respectivă are la dispoziție 10 zile pentru a forma guvernul și programul de guvernare după care se prezintă în Parlament și i acordă sau nu votul de încredere. După ce Parlamentul acordă votul de încredere se duce din nou la președinte care, depune jurământul și apoi președintele numește primul-ministru și guvernul în baza acordată de Parlament. Procedura inversă nu există. Nu este prevăzută în actuala Constituție din 2003 încoace. Președintele nu îl poate revoca pe primul-ministru, care poate fi demis prin moțiune de cenzură de Parlament. În situația dată, primul ministru are două variante să accepte cererea președintelui să-și dea demisia, dar nu poate fi obligată sau să nu accepte și să-și vadă de treabă în continuare. Cererea președintelui are doar un caracter moral sau creează o problemă politică. În funcție de modul cum se va rezolva această problemă fiecare va deconta politic lucrurile acestea. Altă sancțiune nu există decât una politică. Poporul va fi chemat din nou la urne și va ține seama sau nu de acest eveniment”, a declarat, pentru MEDIAFAX, fostul președinte al Curții Constituționale a României, Augustin Zegrean.

Fost judecător CCR spune că în Constituție este reglementat clar că președintele este cel care semnează tratatele internaționale ale României și a mai existat un caz similar in 2012, CCR stabilind atunci că președintele reprezintă statul român în relațiile internaționale.

„În ceea ce privește politica externă, lucrurile sunt destul de clar reglementate în Constituție președintele este cel care semnează tratatele internaționale ale României dar tratatele, desigur să negociază de către Guvern și apoi se supun validării Parlamentului. Din această perspectivă președintele este cel care stabilește înființarea misiunilor diplomatice, a rangului misiunilor diplomatice și îi numește pe ambasadori. În primele două situații face singur lucrul acesta, iar în a treia situație, la numirea ambasadorilor trebuie semnătura Guvernului, a primul-ministru. În practica Curții Constituționale a fost o situație în 2012 când atât președintele cât și primul ministru au considerat fiecare că el trebui să reprezinte România la ședințele Consiliului European și s-au adresat Curții Constituționale. A fost un conflict juridic de natură constituțională și Curtea a hotărât că președintele reprezintă statul român în relațiile internaționale, el este cel care merge la ședințele Consiliului European. Primul-ministru poate să o facă doar în baza unui mandat dat de președinte” a mai explicat Augustin Zegrean.

Întrebat ce sorți de izbândă ar avea președintele României, Klaus Iohannis dacă ar sesiza Curtea Constituțională a României legat de adoptarea memorandumului pentru mutarea ambasadei Israelului de la Tel-Aviv la Ierusalim, fostul președinte al Curții Constituționale Augustin Zegrean susține că memorandumul nu ar avea o valoare juridică semnificativă.

„Eu nu știu ce valoare juridică are acest memorandum. Nu înseamnă că, dacă s-a adoptat un memorandum, s-a și hotărât mutarea ambasadei României de la Tel-Aviv pe la Ierusalim. Acest memorandum poate să aibă și caracterul unui act începător, de declanșare a procedurii, dar lucrul acesta trebuie negociat. Politica este arta negocierii și compromisului. Aceste lucruri ar trebui negociate și discutate mai ales având în vedere că președintele este cel care are primul cuvânt de spus în problema aceasta, este cel care decide în problema aceasta. (…) Dacă s-ar aprecia că primul-ministru a îndeplinit un act care aparține președintelui sigur că ar fi declarat conflict și atunci fiecare parte implicată trebuie să își revizuiască atitudinea și să respecte Constituția” a mai pus fostul președinte CCR.